Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Mese rotunde alegeri locale 2012
Domeniu: 
Transport
Inițiatori: 
Camera de Comerț
Industrie și Agricultură Tulcea
Stare: 
Derulat
Data: 
28 Mai 2012
Locație:
Tulcea/Tulcea
Teme/Întrebări: 
1. Cum puteti influenta decizia publica privind situatia drumurilor pavate – ca parte a infrastructurii de transport local, tinand cont ca lucrarile necesare la diverse operatiuni ale furnizorilor de servicii publice au alterat in mare masura calitatea acestora ?
2. Cum credeti ca trebuie rezolvata problema transportului naval intre Tulcea si suburbia Tudor Vladimirescu ?
3. Cum credeti ca puteti influenta deciziile si hotararile Consiliului Local pentru a aborda, intr-o viziune ecologica transportul local si care ar fi argumentele pe care le-ait putea sustine in demersul decizional local ?
4. Care credeti ca este numarul optim de licente de taximetrie care sa se elibereze la nivel local – si daca credeti ca activitatea de taximetrie are un impact ecologic asupra mediului din orasul Tulcea ?
5. Considerati oportun proiectul Port Marina Tulcea.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Tulcea

Academia de Advocacy la nivel regional

   Comisia de experţi

                                   Transportul public şi privat în municipiul Tulcea

            Cu ocazia evenimentului ce a avut loc în data de 28.05.2012 la iniţiativa Academiei de Lobby la nivel regional, prin reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Tulcea – domnul Poponete Leonard şi domnul Pop Cristian, la masa rotundă au fost puse în dezbatere probleme de interes local printre care :

  • Infrastructura de transport la nivelul municipiului şi al judeţului Tulcea;
  • Aspecte legate de ecologizarea transportului
  • Autorizarea si licenţierea participanţilor la traficul rutier şi fluvial..

Pornind de la premisa că infrastructura municipiului Tulcea prezintă o serie vădită de deficienţe şi disfuncţionalităţi reliefate în aspectele puse în dezbatere, cu această ocazie a fost numită o comisie de experţi formată din

  • ing.Drăghici Mircea-Alexandru – expert tehnic judiciar auto
  • ing.Mitrea Marius – expert transporturi fluviale A.Z.L.Sulina
  • ing.Pinţoiu Costel – inspector de stat control trafic rutier

urmând ca aceasta să disemineze opinia participanţilor cu privire la următoarele întrebări:

1. Cum credeţi că se poate rezolva situaţia drumurilor pavate – ca parte a infrastructurii de transport local, ţinând cont că lucrările necesare la diverse operaţiuni ale furnizorilor de servicii publice au alterat în mare măsură calitatea acestora ?

2. Cum credeţi că trebuie rezolvată problema transportului naval între Tulcea şi suburbia Tudor Vladimirescu ?

3. Ce masuri ecologice credeţi că se pliază pe specificul local în ce priveşte transportul din Tulcea ?

4. Care credeţi ca este numărul optim de licenţe de taximetrie care să se elibereze la nivel local – şi dacă credeţi că activitatea de taximetrie are un impact ecologic asupra mediului din oraşul Tulcea ?

5. Consideraţi oportun proiectul Port Marina Tulcea.

În urma dezbaterilor pe tema transportului public şi privat în municipiul Tulcea, comisia de experţi a diseminat punctual următoarele aspecte:

1. Fiind o componentă a patrimoniului local şi naţional, drumurile pavate din municipiul Tulcea sunt obiectul lucrărilor de reabilitare termică / electrică / canalizare ale furnizorilor de servicii publice la nivel local, lucrări soldate adesea cu aducerea în stare de neîntrebuinţare ori de disconfort a participanţilor la trafic – întrucât nu întotdeauna acestea sunt aduse la starea iniţială de către lucrătorii firmelor contractante, ceea ce presupune abordarea uneia dintre următoarele soluţii:

– desfiinţarea  străzilor pavate şi înlocuirea cu asfalt;

– reabilitarea drumurilor prin proiecte şi aducerea la un standard de utilizare eficient şi apt de a satisface condiţiile de trafic în Tulcea.

În ceea ce priveşte drumurile pavate, se poate constata că din vechile pavări ale municipiului Tulcea mai rezistă destule străzi cu piatră cubică (ce-i drept nu foarte apreciate de şoferi), precum şi o mică porţiune străveche de trotuar aflată în centrul istoric din jurul Catedralei.

Pavajul - sau cum i se spune la ţară - caldarâmul, este o cale de a soluţiona problema drumurilor. Deşi progresul tehnico-ştiinţific şi modernizarea excesivă au contribuit la înlocuirea pavajului cu îmbrăcăminte din asfalt, tehnologia s-a dovedit a fi foarte costisitoare, dar şi ineficientă în timp. Cunoaştem cu toţii drumurile peticite care înghit nesăţios, an de an, banii din bugetele şi aşa sărăcite, ale comunităţilor locale.

Administraţiile din Cehia, Belgia, Olanda, Franţa - nu numai că nu au renunţat la drumurile pavate, ci din contră, construiesc noi drumuri după metoda tradiţională. Poate că multe lucruri nu sunt bune în Comunitatea Europeană, dar în domeniul infrastructurii avem ce învăţa de al ei. Avantajele drumurilor pavate sunt multiple: durabilitatea, uşurinţa cu care se construiesc şi se repară atunci când sunt efectuate lucrări subterane şi nu în ultimul rând costul mult mai redus.

Dezvoltarea actuală a spaţiului public (în special cel urban) discriminează în mod flagrant o serie de categorii sociale, începând cu pietonii, continuând cu bicicliştii, persoanele cu disabilităţi în scaun rulant sau părinţii cu copii în cărucior. Toate ca urmare a traficului auto excesiv – inclusiv traficul greu, precum şi a dezvoltării slabe a transportului în comun şi a mobilităţii urbane – infrastructura pentru biciclete, trotuare largi şi libere de maşini, borduri coborâte la nivel, rampe, etc.

După cum arată primarul mun.Tulcea, dl.Hogea Constantin, există norme tehnice ce recomandă ca drumurile în pantă să fie pavate, însă atât timp cât acestea suportă intervenţii datorită utilităţilor – apă, canal şi altele – este foarte greu să le readuci la starea iniţială, punând în discuţie şi calificarea constructorilor, urmând ca în timp intervenţiile să se reducă după ce se vor rezolva problemele de infrastructură, la fel ca în ţările dezvoltate. Prin urmare, dacă toate utilităţile ar fi definitive, nu ar mai exista probleme, însă momentan apar investiţii pe culoare diferite de timp, fiind necesar să se intervină de fiecare dată la pavaj, cu precizarea că toate costurile actuale de reabilitare nu reprezintă resurse din bugetul local sau împrumuturi, ci vizează un proiect european de cca.80 milioane de euro, prin care în municipiul Tulcea se înlocuieşte cca.70 % din reţeaua de  apă şi canalizare.

Din dezbateri reiese că pot fi susţinute şi soluţiile de înlocuire a pavajelor cu covoare asfaltice, chiar dacă pe alocuri s-ar putea să fie o soluţie mai scumpă, în condiţiile în care nu există muncă calificată pentru montarea pietrei cubice, deşi pe zonele cu pantă vor trebui menţinute pavajele din piatră cubică, însă în acest fel pot fi obţinute efecte de fluidizare a traficului, precum şi de creştere a siguranţei şi a confortului în trafic.

Se mai desprinde ideea că spre deosebire de administraţiile locale vest-europene, care au centre istorice sau edificii cu valoare istorică ce merită protejată, la nivelul mun.Tulcea valoarea istorică stă în nişte ruine blocate şi este cel puţin îndoielnică, astfel că nu prea avem ce proteja în condiţiile în care proprietarii nu au fonduri, iar administraţia locală nu are nici resursele şi nici calea legală pentru a se implica, motiv pentru care ar trebui depăşit momentul, iar străzile vechi, ca şi zona veche a oraşului – numite in continuare istorice de sorginte bizantină – ar trebui modernizate.

Un factor important constă în organizarea şi planificarea lucrărilor de infrastructura, precum şi în nominalizarea firmelor cu responsabilităţi in domeniu şi în atragerea de investitori, inclusiv străini, care să angajeze lucrări şi să absoarbă din forţa de muncă a tulcenilor. Astfel de firme ar trebui să prezinte bonitate şi portofoliu pentru execuţia de lucrări asemănătoare, astfel încât să fie alese cele mai eficiente soluţii de limitare a timpilor de finalizare a lucrărilor de asfaltare. De asemenea, acolo unde este posibil, utilităţile ar trebui amplasate sub trotuare, pentru a fi mai puţin afectat covorul asfaltic.

2. In ceea ce priveste transportul public fluvial, asigurarea traficului zilnic pietonal intre municipiul Tulcea si suburbia Tudor Vladimirescu comporta 2 situatii in functie de anotimp.

Actualmente există un singur furnizor de servicii de transport in regim de cvasimonopol, întrucât aceasta activitate a fost atribuita spre execuţia S.T.P.Tulcea din anul 2002 prin Hotararea Consiliului Local nr.55/28.03.2002, iar în prezent traversarea se face cu o nava investitie proprie – nava Civitas – având capacitate de 30 persoane, care îndeplineşte toate normativele tehnice si de mediu in conditii europene, in comparaţie cu modalitatea anterioară oferită de agenţi privaţi.

Pe viitor se impune studierea posibilităţii liberalizării transportului de persoane la nivel fluvial prin instituirea mai multor puncte de trecere si acordarea in sistem de licenta a unor trasee de transport si pentru operatori privati, care sa indeplineasca criteriile de performanta cu limitarea tarifului de trecere – eventual subvenţionarea acestuia pentru persoanele care locuiesc in suburbia Tudor Vladimirescu.

Este necesară şi prefigurarea unor soluţii de transbordare marfă si autovehicule prin asigurarea infrastructurii la nivelul municipiului Tulcea, respectiv accesul auto pana la un punct de trecere bac către suburbie – spre exemplu în zona industrială

3. Masurile ecologice care sunt fezabile în materie de transport la nivel local ar fi:

a. Consolidarea drumurilor / varianta – ocolitoare pentru a evita transportul greu in municipiu, precum si interzicerea acestuia cu desavarsire in municipiu cu exceptia situatiilor speciale autorizate de catre autoritatiile locale in conditii bine stabilite si cu un tarif adecvat – stabilit de catre consiliul local, dezvoltarea unor piste speciale pentru biciclete / electrice * acordarea de facilitati statiilor de alimentare cu energie electrica – pentru alimentarea autoturismelor eco, intrucat in Tulcea nu exista astfel de puncte de alimentare.

b. Parteneriat public privat pentru dezvoltarea infrastucturii baza a transportului pe baza de energie electrica sau alte surse regenerabile( hidrogen,  g.p.l. ) si alte categorii de combustibil cu emisii reduse de noxe.

c. La nivel fluvial – limitarea deversarilor de excipienti sau solventi folositi in curatarea ambarcatiunilor ( vorbimaici de santine, bai de ulei – motoare ) instituirea unor norme de siguranta ecologica pe caile navigabile fluviale apartinatoare,

d. Instituirea unui sistem de taxare preferentiala in functie de categorii de poluare ale ambarcatiunilor in exploatare.

e. Colectarea materialelor consumabile uzate de catre prestatorii de servicii din domeniul auto – service – statii itp – societati de transport si aprobarea unor metodologii de utilizare spatiilor publice de colectare a apelor uzate ( spalatoriile auto )

Problemele care apar sunt legate de:

  • nepromovarea pe criterii ecologice a transportului privat in regim de taxi (automobile noi, alimentate cu tehnologii nepoluante si la un nivel de confort si siguranţă sporită),
  •  promiscuitatea agentilor privati de taximetrie,
  •  redistribuirea licentelor de taximetrie
  • relaţia şofer-client
  • controlul printr-o serie de decizii la nivel local care sa elimine orice fel de suspiciune privind favorizarea unor anumite categorii de furnizori de servicii privati care nu indeplinesc conditiile sau criteriile necesare desfasurarii activitatii;
  • asigurarea transparentei criteriilor de performanta care stau la baza eliberarii licentelor de taximetrie)

Se pune problema dacă sistemul actual de transporturi este eficient, generator de poluare si gaze cu efect de sera, dependent de importuri de combustibili fosili, a carui retea fragmenteaza ecosistemele naturale.

De asemenea, se ridică problema că transportul in comun nu efectueaza curse decat pe rutele principale, cu mijloace de transport vechi şi cu număr redus de locuri.

Întrucât la nivel local nu avem dezvoltată o reţea de transport public in regim privat  - curse/ trasee licenţiate în regim de maxi-taxi - se ridică problema reglementării şi dezvoltării transportului privat in regim de taximetrie cu microbuze, prin atribuirea unui număr mai mare de licenţe si prin controlul societăţilor de taximetrie.

Soluţiile care trebuie urmărite privesc:

- respectarea normelor europene referitoare la calitatea aerului, monitorizarea susţinută si realizarea unui plan de masuri pentru a reduce poluarea cu noxe si praf la nivel urban;

- realizarea unui sistem eficient si durabil de transport urban si periurban care sa satisfacă necesităţile de mobilitate ale persoanelor si bunurilor, cu un impact de mediu cat mai redus;

- promovarea transportului in comun si descurajarea celui automobilistic;

- promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic, etc.) si a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex.: electrică, solară, etc.) sau prin tehnologie performantă de diminuare a emisiilor (noxe, zgomot, vibraţii, etc. ).

- optimizarea traficului auto existent si viitor

- revizuire PUG si sisteme de monitorizare si gestiune centralizata a traficului rutier.

Din prezentarea primarului mun.Tulcea, dl.Hogea Constantin, reiese că Primăria Tulcea a manifestat o preocupare constantă pentru implementarea de măsuri ecologice cu privire la specificul transportului public local, astfel că în ultima vreme au fost achiziţionate 10 autobuze care respectă normativele Euro 3, precum şi alte 10 autobuze cu alimentare GPL (având coeficient de poluare mult mai scăzut şi capacitate de transport mărită), iar în perioada imediat următoare sunt alocate fonduri pentru ca parcul de transport sa fie înnoit cu încă 12 autobuze. De asemenea, a fost implementat un sistem de taxare si urmărire a transportului prin mijloace electronice.

Se relevă faptul că la nivelul mun.Tulcea transportul electric este o investiţie extrem de costisitoare şi nu se potriveşte cu relieful colinar specific acestui oraş (se pretează la oraşe cu străzi tip bulevard sau pe teritoriu care nu prezintă declivităţi cu amplitudinea celor din mun.Tulcea).

În perioada imediat următoare ar trebui identificate traseele secundare care fac legătura între cartiere, care se pot executa cu microbuze. În acest fel ar scădea consumul de combustibil şi ar fi satisfăcute cerinţele de transport ale cetăţenilor, putând să scadă nevoia de acces la taximetre, care au tarife ridicate de transport.

De asemenea, ar trebui popularizat un numar de telefon pentru a fi sesizate autovehiculele care poluează.

4. În conformitate cu normele stabilite prin Legea nr.38/2003 privind taximetria, completate prin H.C.L.nr.69/2008, la nivelul municipiului Tulcea nu pot fi acordate mai mult de 300 licenţe de taximetrie.

            Pentru considerente sociale, instituţia primarulului mun.Tulcea a optat pentru reducerea  pe căi naturale a numărului de licenţe, astfel că actualmente acestea au scăzut de la un număr de 456 la un număr de 402 licenţe, cu precizarea că numarul optim pentru municipiul Tulcea ar trebui să se limiteze la 200-250 licenţe.

Pentru a fi apreciaţi operatorii de taximetrie trebuie sa fie foarte atenţi la modul cum prestează aceste servicii.

În general, aprecierea cetăţenilor este că la nivelul mun.Tulcea sunt prea multe taxiuri, astfel că ar trebui sa fie elaborate caiete de sarcini privind la clasificarea taximetrelor:

  • sa corespunda tehnic
  • să îndeplinească norme de poluare redusă
  • să aibă ABS şi alte sisteme de siguranţă pasivă
  • să îndeplinească un grad de confort şi de transport civilizat
  • să aibă portbagaj voluminos
  • să îndeplinească cerinţe privitor la calitatea taximetristilor – în abordarea acestui serviciu clientul este stăpânul lor.

Ar trebui impus un comportament / aspect / tinuta, precum şi un control mai drastic pentru autorizaţiile emise, care se dau in continuare prea uşor pentru anumite persoane.

5.  Dezvoltarea si  modernizarea infrastructurii de transport naval.

Directiile de actiune stabilite pentru acest domeniu urmaresc realizarea unor obiective noi de infrastructura  de transport naval, in conformitate cu noile cerinte de transport, concomitent cu eliminarea obstacolelor de navigatie si imbunatatirea conditiilor  de navigatie.

Avem nevoie de agreement, transport si facilitate de agreement. Evolutia inregistrata in ultima perioada releva o revigorare a turismului cu nave fluviale observandu-se si o crestere a  numarului de nave de agrement apartinand persoanelor particulare.

Proiectul Port Marina Tulcea este un proiect de o exceptionala importanţă, care porneşte de la ideea că fiind un oras la Dunare trebuie sa avem in vedere construirea unui parc naval – nave mici si iahturi – în care să se poată acosta.

Proiectul Port Marina Tulcea - proiect prin care urmeaza a fi amenajat un bazin cu suprafaţă totală de 25.500 m2 care să permită amarajul în plutire al navelor de agrement şi amenajarea unui front de acostare la Dunăre cu o deschidere de aproximativ 225 m – in concordanta cu modificarile preconizate pentru a asigura acest proiect, dezvoltarea respectiva ar permite si realizarea combinarii infrastructurii municipale rutiera cu cea navala.

Din prezentarea primarului Hogea Constantin – proiectul Port Marina deţine o autorizatie de acum 2 ani, însă investitorul – din cauza crizei – nu a inceput realizarea proiectului, chiar dacă documentatiile sunt avizate.

Există opinii conform cărora ar trebui mutată gara CFR ca sa se poata realiza facilităţi de agreement pentru turisti.

S-a omis problema transportului aerian – din 1973 Tulcea beneficiaza de Aeroportul Delta Dunării – în care s-au investit peste 35 miliarde lei.

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.