Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Mese rotunde alegeri locale 2012
Domeniu: 
Incluziune sociala
Inițiatori: 
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest
Sindicatul Unversitatii Babes-Balyai
Junior Chamber International România
Institutul de Formare Economica si Sociala Cluj
Leo Club
Bastion Cluj-Napoca
Asociatia Ecouri Verzi
Stare: 
Derulat
Data: 
06 Iunie 2012
Locație:
Cluj/Cluj Napoca
Teme/Întrebări: 
Obţinerea promisiunii viitorului primar al Municipiului Cluj-Napoca că va aloca pe lista sa de proiecte un rol prioritar rezolvării problemei „Pata Rat” prin crearea unui centru integrat de incluziune.

RAPORT SINTEZA

Soluţii pentru incluziunea economică, socială şi educaţională

                              
Raport  Masă Rotundă 6 iunie 2012

Elaborat de Ioana Sfarlea – JCI România – Centrul Regional Acţionăm Responsabil RSC NV

Cluj-Napoca, 6 IUNIE, 2012

Locaţie – Cluj ARENA

Organizatori: JCI Romania – Centrul regional RSC NV; Lobby Transilvania; Lobby pentru Cluj; Grupul pentru Actiune Socială

Parteneri: GLOC- dr. Eniko Vincze, Cristina Rat – Universitatea Babes-Bolyai – Facultatea de Sociologie

Decidenti : Candidati la Primaria Municipiului Cluj-Napoca si colegii acestora

Mass-Media şi Pubic – reprezentanţi UNDP, ai comunităţilor de romi din Pata Rât, Dallas şi Cantonului (comunităţile afectate) şi cetăţeni ai Municipiului Cluj-Napoca.

Alti invitati: Adrian Dohotaru, activist social ; Prof. univ. dr. Maria Roth, Universitatea Babeș-Bolyai ; Bert Looij, vicepreședinte Fundația Pro Roma, filiala Cluj, Dallas; Florin Tala, mediator școlar, Școala Traian Dârjan, locuitor Dallas, Cluj; Elena Greta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Florin Simion, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Petru Greta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Petru Alexandru Fekete, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Ernest Creta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Alexandru Greta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Adrian Pusztai, locuitor strada Cantonului; Adam Iosif, locuitor strada Cantonului; Sorin Fărcaș, locuitor strada Cantonului; Elena Desmirean locuitor strada Cantonului                                                      

Intro: JCI Romania – Ioana SFARLEA - MODERATOR

  • Scop
  • Participanti
  • Sustinatori
  • Voluntari

Definirea problemei şi identificarea soluţiei fezabile

Cluj-Napoca, Oras European , anul 2012 ...

”La marginea oraşului civilizat, universitar, de cinci stele, în jur de 800-1000 cetăţeni, se află în faţa unui gard înalt de beton şi, evident, în afara zidurilor cetăţii ţi ale urbanităţii.

ZIDURILE, oricât de înalte si de trainic au fost construite de-a lungul istoriei, nu au putut apăra orânduirile civilizate de foamea şi frustrarea celor mulţi şi excluşi. Acolo, în faţa zidului nostru înalt şi fragil, care ne opreşte vederea şi simţirea, se află în jur de 300 copii. Ingheţaţi şi flămânzi, în cocioabe insalubre dar care, atenţie, toate au antene parabolice, care, în fiecare zi, le picură-n suflete dorinţa şi nevoia de a gusta cu nesaţ din viata noastră. Pe aceşti copii când vor fi mari si tari, si atât de multi nu-i va mai opri nimic. Cu atât mai putin un bicisnic de zid de indiferenţă şi beton.”[1]

Comunitatea- cu toti membri ei, este factorul cheie în soluţionarea acestei provocări, responsabilizarea acesteia şi implicarea ei în procesul de incluziune a acestor membri izolati ai comunităţii.

  • Peste 800 de persoane, din municipiul Cluj-Napoca, trăiesc în acest moment din reciclarea  „la negru” a deseurilor din groapa de gunoi de la Pata Rat.
  • Oficial groapa de gunoi este închisă, începând cu data de 16.06.2011, dar încă nu este acoperită. Oricum s-a săpat o altă groapă – cu titlu temporar chiar lângă vechea zona de depozitare, care va mai functiona o perioadă pâna la deschiderea centrului de management integrat al deseurilor.  Contractul dintre Consiliul Judeţean Cluj şi asocierea Confort a fost semnat în data de 5 ianuarie 2012.
  • Cel târziu la sfârsitul anului 2012, cf. Directivei Europene, se vor acoperi efectiv cele 2 gropi de gunoi, in caz contrar Primaria Municipiului Cluj-Napoca va primi amenzi usturatoare. Din acest moment persoanele care obţin acum venituri din reciclarea acestor deseuri, vor rămâne fără sursă de venit.
  • Aproximativ 200 familii vor rămâne fără ocupație până la sfârşitul anului  2012

CAUZELE IDENTIFICATE

  • Lipsa unei analize socio-economice minuţioase, pentru comunitatea din zona Pata Rât, pentru a găsi soluţii personalizate pentru fiecare familie, în ceea ce priveşte reinserţia în muncă a adulţilor, educaţie şi şcolarizare, etc
  • Lipsa unor dezbateri reale, urmate de monitorizare, control şi implementarea soluţiilor propuse (plan de acţiune cu buget, termene şi responsabilităti asumate.
  • Lipsa unui analize amanuntite a părtilor interesate şi un stakeholders engagement plan
  • Lipsa unui plan de acţiune integrat care să aducă împreună toate părtile interesate să rezolve această situaţie inacceptabilă într-un stat european în anul 2012.
  • Acţiunile punctuale desfăşurate de diverse ONG-uri cu bătaie pe termen scurt nu au adus rezultatele scontate.
  • Lipsa de interes scăzută a populaţiei adulte din zona Pata Rât de a avea un serviciu stabil şi orar fix de muncă.
  • Existenţa unor potenţiale părţi interesate în a menţine populaţia din zona Pata Rât în această situaţie de fapt.
  • Lipsa de şcolarizare / educaţie / specializare a marii majorităţi a adulţilor de la Pata Rât.

Consecinţele nerezolvării situaţiei urgente de la Pata Rât :

- problema de mediu: depozitarea deşeurilor fără a se face selecţia lor şi fără reciclarea acestora;

- problema de sănătate: gunoaiele stocate în această groapă sunt gazda bună pentru şoareci, şobolani, câinii vagabonzi care sunt purtători de diferite boli ce pot duce la epidemii şi la îmbolnăvirea oamenilor cu care intră în contact;

- pericol de incendii: în momentul în care se descompun, deşeurile aflate în această groapă de gunoi elimină metan, cantităţile de metan emanat variind în funcţie de temperatura aerului; astfel, mai ales în lunile de vară, în perioadele de caniculă şi secetă, când cantităţile emanate sunt mai mari, pericolul ca acesta să se aprindă şi să provoace incendii de proporţii în urma unei scântei este extrem de mare;

- problema socială: în apropierea gropii de gunoi – zona Cantonului a locuit până luna trecută o comunitate de romi, care trăiesc din reciclarea gunoaielor. Aceştia, in marea lor majoritate sunt familii făra un venit stabil, cu probleme sociale mari, asa cum aţi văzut probabil in reportajul ProTv – Romania Te Iubesc, 2009, lucrează de dimineaţă până seara şi reciclează tot ce pot, duc la centrele de reciclare din oraş deşeurile şi câstigă un bănuţ pentru masa de seară.

Anul trecut, municipalitatea a încercat sa reloce această comunitate de romi în altă parte, în locuinţe mai bune (cf. comunicatului de presă al primăriei), pentru a rezolva parţial aceasta problemă. Aceasta acţiune a primariei a iscat un scandal, legat de :

- problema drepturilor omului: pentru ca o parte din comunitatea clujeana si reprezentanti ai Amnesty International au depus un memoriu cu privire la incalcarea drepturilor omului. Iata aici mai multe informatii:

Amnesty International continua razboiul cu Primaria Cluj pentru romii mutati de pe Coastei
Locuinte modulare Pata Rat

grad ridicat de infractionalitate Situatia persoanelor cercetate de politistii clujeni in 2011, care locuiesc in zona Pata Rat si Cantonului

Situatia persoanelor cercetate de politistii clujeni in 2011, care locuiesc in zona Pata Rat si Cantonului

„Potrivit unui raport al Inspectoratului de Politie Judetean Cluj, 134 de persoane care locuiesc in zona Pata Rat si Cantonului au fost cercetate pana la aceasta data in anul 2011.

Cei mai multi dintre acestia (83 de persoane) au fost retinuti de catre Sectia 7 Politie, cele mai multe acuzatii vizand furturi din societati comerciale (34), urmate de furturi din locuinte (4), furturi auto (4), lovire si alte violente (9), furturi din anexe gospodaresti (12) si alte furturi.

Pe raza Sectiei 2 Politie au fost inregistrate 11 furturi din societati comerciale, 3 furturi din locuinta, un furt de bicicleta si un caz de furt de fier vechi. La Sectiile de Politie 1, 3 si 4, au fost cercetate pe parcursul anului in curs 3 furturi auto, 6 furturi din locuinte, 7 furturi din anexe gospodaresti, 3 furturi din societati, faptuite de persoane care locuiesc in zona Pata Rat si Cantonului.

”  O concluzie usor de tras in urma acestei analize succinte este ca inchiderea acestei gropi de gunoi a Clujului si infiintarea unor centre de management al deseurilor ar fi trebuit sa fie prioritara proces care se afla pe drumul cel bun, precum urgenţa cea mare o constituie incluziunea  celor peste 200 familii care locuiesc acolo .

Alternativele de soluţionare.

SCOP MASĂ ROTUNDĂ

Obţinerea asumarea de către viitorul primar al Municipiului Cluj-Napoca a punerii acestei probleme în lista de priorităţi şi a unor paşi concreţi de implementare.

  1. Analiza socio-economică în zona Pata Rât la zi şi elaborarea unui raport legat de situatia problematica si de nevoile fiecărei persoane din această comunitate.
  2. Identificarea Stakeholderilor, a tuturor organizatiilor, institutiilor, companiilor, persoanelor publice, a cetatenilor care au avut/au proiecte sau initiative cu/pe aceasi tema, si care doresc sa se implice in rezolvarea problemei.
  3. Pregatirea unui raport preliminar in urma documentarii si transmiterea acestuia catre baza de date de stakeholderi spre consultare
  4. Primirea in scris a opiniilor
  5. Organizarea audierii publice
  6. Raport in urma audierii publice
  7. Stakeholder Engagement plan pe termen mediu si lung , cu responsabilizarea prin contract si asumare publica
  8. Monitorizare trimestriala si oferire suport
  9. 9.   Planificare si urmarire plan de managementul riscurilor

Alegerea şi motivarea soluţiilor fezabile.

Datorita faptului că situatia problematică este una complexă, ar trebui să privim această provocare ca pe un program INTEGRAT  cu varii proiecte şi subproiecte. Anvergura şi dificultatea rezolvării acestei probleme, care a mai fost supusă de nenumarate ori opiniei publice, varii organizaţii, instituţii şi persoane fizice/juridice încercând să o rezolve atrage necesitatea ca intreaga comunitate să participe la găsirea de soluţii pe care apoi să şi le asume. Comunitatea trebuie să treacă pragul de indiferenţă la care se regăseşte în acest moment şi să-si rezolve în interior problemele.

PREZENTARILE CANDIDATILOR, ale platofrmelor acestora si focus pe problema enuntata

Candidatul  Ioan AVRAM - PRM

- mentioneaza ca nu va face referire la platforma program

  • Problema romilor in ansamblu si in Cluj, Pata Rat – face aceasta referire pentru ca in marea majoritate a localitatilor judetului Cluj sunt comunitati de romi. Lipseste “unitatea “ romilor, acest lucru facandu-i usor de manipulat. Exista nevoi comune ale acestor comunitati, cum ar fi: educatia copiilor; satisfactia nevoilor curente; locurile de munca.
  • Comunitatile de romi fac parte din majoritatea localitatilor
  • Problem cultuale care nu pot fi ignorate
  • Sprijina societatea civila, ONG etc
  • Este necesara unitatea ca mijloc impotriva manipularii
  • Problem commune:
    • necesitatile de baza de viata, educatie, analfabetism, nu urmeaza scoala,
    • conditii de viata, de locuit, utlitati, drumuri de acces
    • Locurile de munca
  • PATA RAT
    • Se inchide groapa neecologica
    • Isi asuma IA conlucrarea cu acesti oameni, pt identif solutilor viabile, realiste, implementabile
    • Oamenii au anumite obiceiuri, nevoi, traditii
    • In primul rand este necesar dialogul si parteneriatul
    • Apoi: identificarea proiectelor, resurselor necesare si a modalitatilor de implementare

Candidat Peter Ekstein, UDMR

  • Protesteaza vis-a+vis de ceea ce s-a intamplat la Baia Mare si spera sa fie sanctionati vinovatii
  • Afirmaa ca “A inceput cumpararea de voturi in comunitatile de romi”, 50 lei/ votul, este necesara luarea unor masuri pertinente si eficiente
  • Are “antecedente”, in contactul cu comunitatile de romi si problemele acestora, chiar privind Pata Rat
  • Deschiderea noii rampe si inchiderea celei actuale – o problema
  • Trebuie utilizata forta de munca de pe amplasamentul actual: training, preluare si reutilizarea fortei de munca
  • A disctat cu reprezentantii – dintr-o colonie in mijl orasului au ajuns in getto-ul din Pata rat
  • Gradul de integrare, accesul la facilitatile orasului, la educatie etc – problematic
  • Parteneriatele dintre org romilor si autorit locale/ jud sunt necesare
  • Trebuie allocate fonduri din bugetul local pt cofinantarea accesului la fondurile europene
  • Trebuie implicate si societatea civila si rromii
  • Exista un proiect pilot in Pata Rat pe care il va sprijini si va atrage si alti factori relevanti pt problema
  • PUZ trebuie sa indice ce vrea orasul cu aceasta colonie in viiotr
  • Proiectele pe termen mediu – imbunat situatiei locative, acces la serv medicale de baza, elaborarae unui regulament de atrib a loc sciale (criteria clare: nr copii, stare sanatate etc)

Candidat Natalia Fodor, PPDD

  • Problema: cantitatea de gunoi va scadea din scaderea consumului, nr celor care vor scurma in gunoi va crese
  • Masuri: colectare, selectie, prelucrare, incinerare
  • Se discuta de multa veme dar nu se face nimic
  • Deseurilesunt sursa de dezv economica
  • Vor oferi ajutoare pt. IMM care sa se ocupe cu colectarea, procesarea si incinerarea deseurilor
  • Fostele CT de cartier vor fi retehnologizate pe principii eco si sa incinereze gunoiul in conditii ecologice

Candidat Marius Nicoara -USL

  • In problema romilor –e nevoie de fapte si nu de vorbe
  • Cunoaste bine romii
  • PDL nu a facut decat rau – a dislocate cele 600, familii de romi si i-au mutat la Pata Rat
  • Angajarile sunt periclitate de adresa din buletin de Pata Rat
  • Nu au posibilitatea de a-si face buletine
  • 3 comunitati de romi mutate in Pata Rat
    • Romii din Zona Coastei
    • Cei din str Cantonulu
    • Din Str Talaz
  • MN a vizitat zona Pata Rat
  • E o rusine pt Cluj
  • Romii de la PR vor sa traiasca mai bine si trebuie sa ii ajutam
  • Asocierea intre primarie, fundatii etc – la PR la intrare este un olandez care are o fundatie nesprijinita de primarie care a refuzat s ail sprijine. Omul a ridicat o gradinita si va ridica o scoala. Copiii din PR nu pot ajunge la scoli.
  • Sunt multi studenti printre cei din Pata Rat
  • Pata Rat va fi mutate, se stie bine
  • Din ce vor trai acesti oameni?

Candidat Madalina Paul, independent

  • Dl Berd Loij,  Olanda si dl Mihai s-a straduit cu finantare olandeza si mijloace proprii au dezvoltat locuinte si dotari minimale fara sprijinul primariei
  • A sustinut interesele cmnitatii de romi
  • A colectat imbracaminte
  • Nu vine cu platform electorala clasica in PR ci abordeaza urmatoarele
    • Canalizare
    • Rezolvarea juridical aterenurilor
    • Transport asigurat pt copii care frecventeaza scolile din municipiu – microbuse pt peste 450 copii, 100 frecventeaza scolile din Someseni. In present ii trasporta un adult
    • Exista un cabinet medical care fnctioneaza. A implicat asociatia studentilor medicinisit pt a asigura consultati, vaccinari etc
    • Mai exista o scoala pt cei care nu merg in Someseni
  • O alta problema: alimentatia
  • Romii au edcatie religioasa – nu fura si nu cersesc pt ca au fost educati de dl Berd
  • Daca li se ia alimentatia vor incepe sa fure – propune o cantina sociala in PR
  • Este un om al socialului si va sustine toate categoriile efavorizate
  • Asfaltarea – este un alt aspect pe care il va aborda
  • In campanie toata lumea muta muntii dar pt PR nu s-a rezolvat nimic

Reprezentantul d-lui Emil Boc- candidat  (Adrian Popa, PDL)

  • Problema romilor – nu o intelege nici un candidat si nici PDL cu totul pt. a fi cu adevarat toleranti
  • Nu pot fi intelesi cat timp nu le stim istoria, cultura,traditia – sunt esentiale pt intelegerea romilor
  • S-au incercat multe proiecte pilot inclus cel cu scoala de la Someseni. Multi clujeni si-au retras copiii din scoala respectiva
  • Trebuie discutat cu romii reali nu cu ONG si partidele romilor
  • A face loc sociale in PR suna a ghetto-uri
  • Nu a vazut solutii nici in Franta, Germania, Ialia, Spania etc
  • ONG – roluri majore in edcarea populatiei de a fi toleranta, de a-I acepta cu cele bune si rele in societate
  • Se spun mai mult vorbe decat se realizeaza cu adevarat
  • Amenajarile sunt devastate, stim cu totii
  • Este vorba de o problema sociala care trebuie abordata
  • Este deschis sa sprijine si sa se impice in identificarea de solutii si fonduri europene
  • Sa vedem daca suntem dispusi sa facem acest lucru – adica comunitatae Clujului

INTREBARI Mass-media

  • Ruxandra HUREZEAN –pt. Marius Nicoara :
    • au gasit solutii? Romii din PR cer conditii decente de trai – de ex tomberoane, dusuri, spatiu locative mai generos, buletine etc – acestea sutin proiecte
    • deci vreti un orasel la PR cu tot ice le trebuie?
    • Pt ca daca se inchide groapa de gunoi, ei nu mai au de lucru, va creste infractionalitatea etc iar orasul va ramane acolo, la PR. Au proiecte concrete, cu viziune, exista resurse, locuri de munca pt oamenii din PR? Problema nu e sa infrumusetam locul si managementul problemei! Ce se face cu PR? Paote ca ar trebui faciitata intoarcerea in satele de unde vin acesti romi. Poate ar trebui discutat cu reprezentatii comunitatii rome si ei sa coordoneze procesul acesta. Pentru cine si cu ce reguli se fac aceste interventii?
    • RASP: oamenii doresc sa ramana in PR in alte conditii
    • INTREBARE: 3 pasi concreti acre vor fi implemenati in urmatorul mandate?
    • RASP: Legalizarea terenului arondat de primarie, racordarea la utilitati a terenurilor. Trebuie intrebati reprezentantii romilor ce doresc.
    • M.VRABETE: NU AU NICI O VIZIUNE REALA PE TERMEN MEDI SI LUNG – ABSOLUT NICI UNA!
  • ENIKO VINCZE, reprezentant GLOC
    • Apreciaza organizarea care a adus impreuna candidatii
    • Apreciaza eforturile de a vizita Pata Rat si de a se informa privind problema
    • Este convinsa ca, dupa alegeri, se vor intelege asupra rezolvarii acestor problem
    • CL si CJ a luat o suita de masuri care au afectat negative familiile de pe Str Coastei
    • Pe baza colaborarii cu familiile din PR, de 2 ani, este vorba de o multitudine de cazuri (dl Mihai reprezinta Comunitatea Dalas, dl Berd face eforturi de 10 ani). Familiile de pe Str Coastei vor sa revina in oras cu locurile de munca, locuinte etc. Cei de pe Str Cantnului, 140 familii, au alte optiuni.
    • Orice proiect de edzv sa se bazeze pe cooperarea cu romii din PR
    • INTREB: ce vor vace ca sa convingeti populatia majoritara sa accepte convietuirea cu familiile din Pata Rat? Pt ca de la Primarie vine rasounsul ca nu se doreste reunsertia/ integrarea/ reinsertia romilor de catre clujeni?
  • SANGEORZAN MARIA-jurnalist
    • a facut cineva un studiu privind infractionalitatea in zona?
    • Poate finanta Primaria …
    • Dl Veres de la Salprest care se numeste protectorul romilor, a  avut rezultate bune. Poate fi utilizata experienta sa de catre deliberativul local? Cu cat trece mai mult timp, cu atat se agraveaza problema. In 20 e ani problema a crescut de 20-30 ori

Intrebari reprezentanţi romi:

  • Mereu s-a promis rezolvarea problemei insa niciodata nu au facut prea mult
  • Dl Berg – a facut multe impreuna cu romii
  • Nu cersesc, nu fura
  • Copii doresc sa mearga la scoala
  • Daca e sa se faca ceva sa se faca, s-au saturat de promisiuni
  • Romii doresc sa isi rezlve problemele, fara mitinguri ci prin participare
  • Daca se promite sa si faca
  • Vrem sa locuim acolo? Da, vrem sa avem conditii mai bune de viata, locuinte, locuri de munca, schimbandu-I infatisarea si functionarea
  • Am fost marginalizati, vrem sa traim in Romania, sa muncim, sa invete copiii nostri etc

RASPUNSURI

IOAN AVRAM

  • Solutiile trebuie gasite impreuna
  • Implementarea trebuie facuta impreuna, lucrurile sa nu fie oferite pe tava ci sa fie sustenabiele, asumate de comunitatea PR
  • Nu modernizare a unui ghetto ci o rezolvare pe fondul unor conditii soc-econmice
  • Este necesara constientizarea reciproca intre cele doua comunitati. Aducerea romilor in blocuri nu are sanse de reusita. Trebuie sa se mearga pe mentalitate.
  • Ce ar face: organizarea unui department de rel publ cu minoritatile, cu problem specifice, varstnicii, tinerii, romii etc – relatii reale transparente
  • Grup social de actiune multifunctional si ultiparticipativ sa gasim impreuna solutii

PETER ECKSTEIN

  • Drept la replica – M Nicoara trebuia sa aduca pe cineva care sa il reprezinte
  • Dl M. Nicoara a contribuit la transbordarea romilor din Str Coastei pt NOKIA, in decembrie
  • Exista posibilitatea legala ca CL al propunerea primarului, a oNG-urilor de profil sa sustina din buget proiecte pilot etc
  • Privind discriminarea si prejudecatilor – trebuie pornit de la copii si de la tineri (ex Fundatia Tranzit) pt schimbarea mentalitatii, necesara in aceasta problema
  • Vrem scoli integrate, rolul profesorilor este essential, sa se asigure o buna repartizare la toate scolile a copiilor romi, discriminare pozitiva etc

NATALIA FODOR/ MANDRUT VIOREL

  • Se spun multe lucruri si nu se face nimic
  • Romii sa incerce sa se descurce singuri – pt ca alte partied nu ii vor ajuta
  • PP va sprijini toata populatia Romaniei
  • Strategia PP – 20.000 euro pt cei cu initiative
  • IMM-uri pe domeniul recicarii, selectarii, incinerarii
  • De ex: o fabricuta care sa faca din plastic benzina si motorina – sa va faca cineva o fabricuta acolo
  • Iata ca s pensionarii care au muncit o viata sunt muritori e foame
  • Nu se va rezolva nimic deoarece nu sunt posibilitati
  • Romii sunt pe ultimul plan

USL, PNL, REPREZENTANTA LUI M NICOARA

  • Dl MN este omul faptelor, nu al vorbelor, a demonstrat aceasta in cei 4 ani in care a fost presed. CJ

MADALINA PAUL

  • Ce a dovedit? Ca a fost si presed CJ si senator
  • Multumeste dnei Vincze pt un articol pe problem sociale
  • Ar merge peaspectele de credibilitate
  • Daca dl Mihai si dl Berg au construit ceva, sa se mearga sis a se construiasca pe ceea ce s-a facut
  • E nevoie de asemenea oameni pentru a construe mai departe, pot garanta pe modelul personal
  • Sa se mearga pe imlicarea copiilor, tinerilor
  • Daca populatia conservatoire vrea sa ramana – sa li se ofere conditii
  • Daca vor sa plece –sa se asigure conditii in oras, pe baza consultarii cetatenilro
  • Care e viziunea petermen mediu si lung? Sa li se asigure alimentatia de baza, candtina, nu putem vorbi de forta de munca fara masa asigurata. Putem vb de munca in folosul comunitatii. Urmeaza sa se deschida proiecte prin care se manufactureaza produse care se vor exporta. Acesta e un prim pas. Integrarea cu locuri de munca –exemplul Veres. Cea mai rapida solutie: manifacturi cu produse care sa se exporte, apoi asigurarea imbracamintii, a conditiilor de igiena etc

ADRIAN POPA

  • Finantarea proiectelor pt romi poate fi asigurata din bugetul locals I fonduri europene
  • Nu am vazut inca un proiect cu sustenabilitate pe viitor pentru romi
  • Cand se va inchide actuala rampa nu vor mai avea acces. De c ear dori sa ramana in zona? Probabil pt ca nu sunt cu adevarat informati.
  • Nu are o solutiein buzunar. Solutiile vin de la romi, ONG-uri, iar autoritatile publice vor sprijini. Doar expertii in dom social, etnic pot da solutii. Nu am auzit nici o solutie sustenabila decat pt moment. Cine plateste utilitatile? Locuri de munca nu au. Banii din alariile existente nu sunt suficienti. Specialistii trebuie sa isi spuna cuvantul iar autoritatile deschise la colaborare.

INTREBARE

  • In Sao Paolo, exemple de beste practice - … locuri de munca in salubritate. Sa se preia si adapteze aceasta solutie.

Reprez. romilor, intrebare:

  • de ce sa nu se angajeze oamenii din PR la noua groapa ecologica?
  • Solutii sunt
  • Nu ni s-a acordat ajutor social
  • Tot ce e acolo e facut cu mainile oamenilor din PR
  • Am constrict case
  • Tiganul spune ca, daca se inmulteste gunoiul la usa, mai bine isi muta usa decat gunoiul – ajutati-ne si dati-ne curajul de a nu ne muta
  • Nu am trimis femeile sa cerseasca in oras
  • Dati-ne locuri de munca pt ca  muncim
  • Va asteptam la Pata Rat
  • Ioana SFARLEA -Moderator invita reprezentatii romilor
  • DANA VARGA, consilier Tariceanu
    • Subiectul Pata Rat dupa 20 de ani se tot vinde si discuta in perioada electorala
    • Pt cei prezenti din PR, activitatea dnei din perioada de guvernare Tariceanu
    • Intrebare: in ultmii 4 ani au fost accesati foarte multi bani pt. PR in parteneriate diverse si cu Primaria – nu exista un raport public privind acestea? E nevoie de transparenta, unde si pt ce s-au folosit aceste fonduri?
    • Dl Boc stia cand a plecat la guvern
    • Dl Apostu a incheiat chiar un parteneriat cu romii
  • Adrian POPA PDL, respunde la intrebare
    • Nu au fost proiecte in parteneriat cu Primaria in ultimii 4 ani
    • Dna Varga apara PNL si nu romi De ce nu i-a ajutat pe romi?
    • De ce nu a facut acest raport?
    • Mai importanta este comunitatea, cnsultarea acesteia, a clujenilor, a celor din Someseni etc. Institutiile trebuie sa sprijine pt ca nu pot da solutii, dor expertii
    • Nimeni nu a venit cu solutii pt ca nu exista solutii la pachet
  • Peter EKSTEIN UDMR – nu se implica in discutii cu persoane care nu trebuie sa stea la masa, cu referire Dana Varga, dar continua alocutiunea

STANCU FLORIN, fosta Str. COASTEI

  • Nu dorim sa locuim neaparat acolo
  • Dorim gasirea unor solutii
  • Doresc ca, pana la gasirea solutiilor, sa aiba conditii normale de viata
  • Au fost deja stramutati in decembrie, o data
  • Doresc conditii e viata decente
  • Locuri de munca: nu traim din gunoaie, furt, cersit ci din munca
  • Doresc conditii bune pt copii sip t ei insisi
  • Nu am comis infractiuni – suntem pe varf de deal, in noroaie, fara nici o gospodarie pe care sa o fure etc
  • Am fost mutate fara sa fim intrebati, injositi, marginalizati
  • Muncim ca toata lumea, platim impozite, dari etc avem si uscaturi si oameni de exceptie dorim sa fim respectati

IOSIF POP

  • De 9 ani, cultiva ca initiative civica. Nimeni nu asculta pe nimeni si a aparut CCL. Este o apropiere intre cei cu interese comune.
  • Principal arma – rabdarea si perseverenta
  • Toata lumea are dreptate.
  • Dupa 9 ani, ar trebui sa isi desemneze comunitatea liderii care sa discute cu adminsitratia, ONG-urile etc.
  • Politicienii ar trebui sa rate ca nu numai in campanie ii intereseaza subiectul.
  • Liderii adevarati trebuie sa isia dune lumea in jur. Comunitatea trebuie sa isi assume niste obligatii, ar trebui sa isi formulez asteptarile si ‘moneda’de schimb – cultura organizatiei trebuie sa fie structurata
  • Politica doreste votul – promite pt. a-l obtine
  • Peste aceste aspect insa trebuie creat dialogul
  • Ar fi trebuit pregatit un document care sa indice politicienilor
    • Oferta
    • Asteptarile din abmele parti: politicieni si electorat
  • Dialogul pe care il puteti crea cu ONG-urile si political este mult mai deschis in present. Ar trebui facut inca un pas pana la alegerile generale pe comunitatea romilor, pensionarilor, studentilor tec
  • CC functioneaza de 9 ani si e un loc in care se dezbate. Activeaza lunar si nimeni nu se lasa. Astazi se discuta de la egal la egal.

Ioana SFARLEA - MODERATOR

  • Multumiri
  • In oct, audiere publica in care va fi invitata toata comunitatea clujana
  • Coalitia CIVISM 2+0 – se va infiinta, vor fi invitati experti si antreprenori locali

CONCLUZII

  • Ioan AVRAM
    • Impresionat de mesajul din Pata Rat
    • In loc de a promova asistenta sociala ii promovam ca asistati sociali – trebuie schimbate lucrurile
    • Se pot gasi solutii pe TS, TM, TL
    • Exemplu: intretinerea de spatii verzi, producerea de material verde
    • Urari de bine
  • Peter EKSTEIN KOVACS
    • Trebuie facute lucruri concrete, construind pe ceea ce s-a realizat deja
    • Primaria a initiat discutii cu ONG-uri, cu actorii straini etc, exista deschidere
    • Romii au evoluat ca organizare si reprezentarea intereselor
    • Romii pot sa lucreze si cu altceva decat cu gunoiul. Pot lucra atat in noua locatie dar trebuie gasite si alte solutii petermen mediu si lung. Proiectele pilot trebuie sa aiba in vedere aceste aspect sa se orienteze spre rezultate concrete.
    • Conditiile de viata curente sunt neomenesti. Pe TL si TM trebuie imbunatatite conditiile de viata. Trebuie avuta in vedere perioada 2012-2020 dar va dura mai mult, trebuie avut in vedere acest lucru.
  • INLOCUITOR DALIA FODOR
    • Trebuie ajutata comunitatea din PR
    • Partidele politice trebuie sa resolve problema odata cu problemele tarii, inrt-un context care se adreseaza intregii comunitati locale
    • Se vor lua masuri pe TS si pe T lung
    • Adreseaza o intrebare: au o sectie de votare? Trebuie, daca vor sa se exprime prin vot.
    • Partidele va promit si se voteaza dupa promisiunile agresive.
  • MADALINA PAUL
    • Clujul apartine clujenilor
    • Fiecare comunitate/ categorie sociala trebuie respectata de primarie
    • Pasi concreti: incurajarea dlui Mihai si a liderilor PR in schimbul de informatii si colaborare
    • Masuri urgente: Canalizare, cab medical, alfabetizare, educatie 1-4, ateliere de ucenici, cantna, centru igiena, pietris drumuri, strategii si proiecte pe termen mediu si lung
  • Adrian POPA
    • Nu e important primarul care va fi votat
    • Importanta este reprezentarea reala a  PR
    • Nici un partid/ candidat nu are o solutie
    • Cine s-ar muta in PR? Canalizarea nu va stimula acest lucru
    • Nu s-au facut prea multe de catre politicieni pt PR
    • Este importanta implicarea si colaboraea, reprezentarea – daca reprezentantii sunt activi, primaria va raspunde
    • Nu e normal construirea unui orasel la PR
    • Raspuns pt. jurnalista SANGEORZAN – deseurile vor trebui selectate, cf programului de conformare privind managementul deseurilor. Locurile de munca se vor imputina si nu vr fi suficiente pt cei din PR
    • Gasiti oamenii care sa reprezinte interesele PR!
  • REPREZ DL. BERG
    • Trebuie facut ceva si pe termen scurt
    • Sunt bune si planurile mari dar trebuie solutii URGENTE: nu cu proiecte mari, trebuie facut ceva si acum, chiar daca arata a ghetou
  • GRETA ELENA, locuitor PATA RAT, MODULE NOI
    • Are buletin si nimeni nu o angajeaza ca locuieste in PR, desi are 4 copii
    • Doreste sa se mute
    • A locuit in centrul orasului, are copii premianti
    • Daca cei din Dalas vor sa ramana, dar Cantonului si Module Noi, vor sa se mute

FACILITATOR  (I.Sfarlea)

  • Concluzii
    • maine, orele 13, concluziile in fata presei
    • de la 14, viziunea dezv. durabile a Clujului

REVENDICARI

Crearea unui birou de incluziune sociala in cadrul Primariei su Prefecturii.

Incepând cu martie 2010, după ce Primăria municipiului Cluj a anunţat primele hotărâri ale Consiliului local cu privire la planurile de construcţii de locuinţe sociale pe un teren din apropierea rampei de gunoi din Pata Rât, pentru familiile care locuiau pe strada Coastei, strada Cantonului şi Dallas, mai multe organizaţii civice au atras atenţia autorităţilor locale şi opiniei publice asupra consecinţelor sociale negative ale evacuărilor forţate şi segregării rezidenţiale care afectează comunităţile dezavantajate de romi din oraș.[1]

În contextul alegerilor locale curente, atragem atenţia candidaţilor la Primăria şi Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca asupra responsabilitităţii de a include în strategiile lor de guvernare locală următoarele trei mari pachete de deziderate legate de situația locativă și social-economică a comunităților de romi marginalizate din Pata Rât[2]:

 2. Strategie integrata și proiect pilot integrat de locuire și incluziune socială 

- elaborarea strategiei privind un program integrat de locuire şi incluziune socială în zona metropolitană Cluj (2012-2020), printr-o colaborare între Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Asociaţia Metropolitană Cluj, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Consiliul Judeţean, şi experţi din partea societăţii civile şi universităţii, şi integrarea acestei strategii în planurile de dezvoltare locală, metropolitană şi regională;

- elaborarea şi implementarea, cu începere din 2012, a unui proiect pilot dedicat comunităţilor marginalizate de romi din Pata Rât, care să răspundă nevoilor de locuire ca parte a unui program integrat cu măsuri educaţionale, ocupaţionale, de sănătate publică, dezvoltare comunitară şi desegregare, şi integrarea acestuia în planul de dezvoltare locală;

- sesizarea Ministerului de Dezvoltare Regională, Ministerului de Afaceri Europene şi altor ministere de resort, precum şi al Secretariatului General al Guvernului, al actorilor responsabili pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Incluziunea Socială a Romilor, în legătură cu disponibilitatea autorităţilor locale clujene de a implementa proiecte pilot şi măsuri inter-sectoriale prin utilizarea fondurilor europene accesibile în acest scop cu începere din 2012 (astfel venind în întâmpinarea Comisiei Europene, DG Regio cu privire la nevoia și posibilitatea derulării unui astfel de proiect în orașul Cluj în perioada imediat următoare)

 3. Structuri administrativ-organizatorice locale   

- alocarea unui fond din bugetul local pentru capacitarea administrativă a primăriei, a consiliului local, al Asociaţiei Metropolitane Cluj, şi al Consiliului Judeţean în vederea absorbţiei fondurilor europene dedicate dezvoltării teritoriale cu accent pe incluziune socială, dar şi unor programe integrate de locuire pentru familii dezavantajate şi marginalizate, inclusiv comunităţile de romi;

- constituirea unei comisii lucrative cetățenești care să se ocupe de problema locuitorilor din Pata Rât, cu participarea acestora precum și a reprezentanților organizațiilor civice, experților etc.;

derularea în bune condiții și în timp a proiectului Preparatory Phase for Model Project: making the most of EU Fund for Sustainable Housing and Inclusion of disadvantaged Roma (explicitly but not exclusively targeted) in Cluj Metropolitan Area, pregătit de către reprezentanții primăriei spre sfârșitul ciclului anterior de guvernare locală în colaborare cu United Nations Development Program și Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC);

 4. Pachet de măsuri integrate

- prezentarea publică a Planului Urban Zonal pe zona Pata Rât şi a proiectelor de dezvoltare urbană în zonă în contextul închiderii vechii rampe de gunoi, și analiza impactului acestor demersuri asupra locuitorilor;

- elaborarea unui sistem de distribuire a fondului de locuinţe sociale care să susţină prin măsuri afirmative persoanele cele mai dezavantajate, printre ele persoane de etnie romă din Pata Rât: revizuirea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale în sensul “favorizării” familiilor cu mulţi copii în care cel puţin un părinte lucrează, respectiv persoanelor cu dizabilităţi (criteriile de acum privilegiază persoanele cu nivel educaţional superior, care ar putea beneficia de locuinţe ANL în locul celor sociale);

- prezentarea evidenţei asupra terenurilor, clădirilor reabilitabile etc. disponibile în vederea asigurării de locuinţe în cadrul proiectului integrat de locuire;

- găsirea unor soluţii temporare cu efect pe termen mediu în materie de locuire, ocupare, educaţie şcolară, acces la servicii medicale de specialitate până proiectul pilot integrat îşi va face efectele:

  • protecţia persoanelor de pe strada  Cantonului, aflate sub riscul evacuării în lumina procesului intentat împotriva lor de către CFR Cluj (evitarea evacuării până la oferirea unor locuinţe alternative persoanelor afectate, asigurarea unor locuinţe temporare de necesitate, implicarea acestor persoane ca beneficiari pe termen lung ai programului integrat de locuire);
  • protecţia persoanelor din noul Pata Rât (“Colina Verde”) care au fost evacuate de pe strada Coastei  în decembrie 2010 (deci pe timp de iarnă) fără să li se asigure locuinţe alternative măcar în casele modulare construite de primărie în Pata Rât (asigurarea accesului la utilităţi chiar dacă casele improvizate construite în zonă nu au autorizare de construcţie);
  • sprijinirea eforturilor Fundaţiei Pro Roma cu scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor din Dallas din rampa de gunoi;
  • implementarea unor măsuri de protecţie în raport cu persoanele din Dallas, groapa de gunoi sau şi din alte părţi ale Pata Râtului, care au lucrat pe vechea rampă de gunoi a oraşului şi care vor fi afectate de închiderea rampei în sensul pierderii sursei lor de venit: obligarea contractuală a firmei care va derula ecologizarea zonei, şi va construi şi administra noua rampă de gunoi ecologică de a angaja forţă de muncă disponibilă din aceste comunităţi, eventual şi prin asigurarea pregătirii lor profesionale cu acest scop. Menţionăm că o asemenea măsură de safeguarding este în acord cu bunele ractici recomandate la nivel internaţional pentru cazuri similare;
  • implicarea locuitorilor din Pata Rât ca beneficiari ai proiectelor de ocupare şi pregătire a forţei de muncă, derulate sub egida primăriei şi/sau consiliului judeţean, facilizarea accesului la locuri de muncă aflate în administraţia autorităţilor locale şi judeţene;
  • susţinerea unor programe care să asigure integrarea copiilor din Pata Rât la şcolile din oraş (printre ele educaţie interculturală pentru cadre didactice, părinţi şi elevi), dar şi la participarea lor la activităţi extracurriculare (educaţionale, artistice,  sportive etc.) derulate în comun cu copii majoritari, şi care astfel să contribuie la măsurile de desegregare şcolare începute din 2004;
  • creşterea numărului de locuri din creşe publice care se alocă pe criterii sociale, şi sprijinirea politicilor inclusive la grădiniţele şi creşele din oraş în vederea asigurării accesului copiilor dezavantajaţi de etnie romă la educaţie preşcolară într-un mediu intercultural;
  • facilizarea accesului la servicii medicale de specialitate şi la asistenţă medicală în cazul bolilor cronice;
  • crearea unui fond de urgenţe (din bugetul local şi/sau din sponzorizările atrase dinspre companii private sau alte resurse accesibile) în vederea soluţionării pe termen scurt a nevoilor imediate ale locuitorilor din Dallas, groapa de gunoi, Noul Pata Rât – Colina Verde şi strada Cantonului, cum ar fi asigurarea în zonă a: transportului în comun, și transportului copiilor la școală; a încălzirii pe timp de iarnă; asistenţei medicale primare permanente; accesului la utilităţi (în condiţiile în care statutul legal al locuitorilor, datorită mai multor motive, este incert în momentul de faţă).

 Aceste revendicari au fost preluate in mare masura de la membrii GloC, dupa consultarea specialistilor si a membrilor comunitatiilor de romi si ONG-uri,  activisti sociali din zonele mentionate. ( Prof. univ. dr. Enikő Vincze, Universitatea Babeş-Bolyai, președinta Fundației Desire si  Lect. univ. dr. Cristina Raţ, Universitatea Babeş-Bolyai ; ec. Ioana Sfarlea – auditor impact social ; Adrian Dohotaru, activist social ; Prof. univ. dr. Maria Roth, Universitatea Babeș-Bolyai ; Bert Looij, vicepreședinte Fundația Pro Roma, filiala Cluj, Dallas; Florin Tala, mediator școlar, Școala Traian Dârjan, locuitor Dallas, Cluj; Elena Greta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Florin Simion, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Petru Greta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Petru Alexandru Fekete, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Ernest Creta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Alexandru Greta, locuitor Noul Pata Rât, case modulare; Adrian Pusztai, locuitor strada Cantonului; Adam Iosif, locuitor strada Cantonului; Sorin Fărcaș, locuitor strada Cantonului; Elena Desmirean locuitor strada Cantonului)

Ioana Sfarlea, auditor impact social

(Anexe)

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.